Importanta jocului in viata scolarului mic

Jocul la varsta scolara

  Inclinarea balantei catre invatare, ca activitate fundamentala, creeaza o complementaritate fercita exprimata in faptul ca jocul devine o activitate compensatorie a invatarii creand conditia de odihna pentru aceasta. Structura jocului se modifica in ceea ce priveste continutul. Acesta devine mai complex, mai socializat datorita influentei dominantelor activitatii de invatare si rationalizare.

Scolarul mic prefera jocurile in care se impleteste imaginatia cu realitatea. Copiii initiaza jocuri de rol sau de miscare, insa nu sunt neglijate nici jocurile sociale in cadrul carora socializeaza, comunica, colaboreaza. Nevoia de miscare este satisfacuta de jocurile in aer liber, de plimbarile cu trotineta, bicicleta, rolele sau practicarea unor sporturi cum ar fi: inot, gimnastica, fotbal, baschet, handbal, volei, karate etc.

  In sistemul influenţelor  ce se exercita pe diferite directii pentru cresterea actiunii formative a scolii, jocul didactic  are un rol important deoarece, putand fi inclus in stuctura lectiei, se poate realiza o imbinare intre activitatea de invatare si joc, imbinare care faciliteaza procesul de consolidare a cunostintelor.

Datorita continutului si modului lor de desfasurare , jocurile didactice sunt mijloace  eficiente de activizare a intregului colectiv al clasei , dezvolta spiritul de echipa , de intrajutorare, formeaza si dezvolta unele deprinderi practice elementare si de munca organizata .

Deseori , jocul didactic este folosit cu succes in orele de activitate la alegere , in orele rezervate recapitularii materiei si in orele ramase la dispozitia invatatorului , constituind in acelasi timp si un mijloc eficient de control al gradului in care elevii si-au insusit cunostintele .

Din punct de vedere cognitiv jocurile didactice faciliteaza procesul de asimilare , fixare si consolidare a cunostintelor , iar datorita caracterului sau formativ influenteaza dezvoltarea personalitatii elevilor.

           Invatarea si respectarea regulilor, spiritul de echipa, consolidarea imaginii de sine, toate au efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii elevului. La aceasta varsta se evidentiaza detasarea rolului de tema , aceasta din urma fiind indicata de locul unde este plasata actiunea.

Exemple de joc:,,De-a scoala”, ,,De-a magazinul” etc. Dupa ce jocul a luat sfarsit, elevii asteapta evaluarea rezultatelor\ modului in care s-a desfasurat jocul, de catre cadrul didactic sau parinte.

O clasificare a jocurilor se poate realiza din mai multe puncte de vedere  :                                         

·          dupa continut ;

·         dupa obiectivele urmarite ;

·         dupa materialul folosit ;

·         dupa grupele de structuri si procese psiho-fizice preponderente in joc.

        Dintre toate aceste criterii , cele mai semnificative raman continutul si obiectivele.

Astfel , jocurile pot fi :

·         jocuri de dezvoltare a vorbirii ;

·         jocuri de cunoastere a mediului inconjurător ;

·         jocuri matematice ;

·         jocuri muzicale ;

·         jocuri de orientare in spatiu;

·         jocuri de miscare ;

·         jocuri pregatitoare , de deschidere sau sensibilizare , in vederea intelegerii unor notiuni ;

·         jocuri aplicative cu functia de fixare a unor reguli sau procese si de extindere a acestora asupra unor situatii noi .

Indiferent de denumirea pe care o folosim , jocul didactic trebuie sa parcurga anumite etape :

a)      organizarea bazei materiale a jocului;

b)      precizarea continutului si sarcinilor jocului ;

c)      stabilirea regulilor de joc si explicarea  lor ;

d)     stabilirea etapelor jocului;

e)      controlul rezolvarii independente si corecte a sarcinilor jocului si a respectarii regulilor de joc ;

f)       aprecierea finala a desfasurarii jocurilor si a rezultatelor obtinute ;

g)      eventuale indrumari pentru receptarea jocului in recreatie sau acasa si pentru imaginarea unor variante ale jocului .